Oamenii 0 (zero)

Category :

Nu am găsit în ce categorie să-i aşez, aşa că am inventat una, oamenii 0. Cred că nu foarte multe persoane dau peste ei, în călătoria vieţii. Dar eu parcă în ultima perioadă am întâlnit numai specimene de genu' Offf, nu-s aşa norocoasă, nu? Ba sunt cea mai norocoasă căci trăiesc lângă un om de milioane , alături de care mă amuz asupra oamenilor 0. Şi e distractiv rău.

Cu toate că, normal că era mult mai frumos să stăm la cioace şi să ne minunăm de inteligenţa unuia sau altuia, dar nu, peste tot oamenii 0. Şi noi despre ce să vorbim la o cafea şi o ţigară? Nu despre ce ne inconjoară? Asta e, trăim perioada cocalarilor, piţipoancelor, uff, urâte cuvinte, mi-e şi silă să le rostesc, dar să mă mai şi gândesc la ei.

Având in vedere cât a evoluat lumea asta, şi cât acces avem acum la informaţie , e puţin anormal regresul ăsta al tinerilor care nu trăiesc decât pentru a vedea vecinul ce tare sunt eu şi ce mult mă mai plimb sau ce mănânc , sau ce aer respir. Am o repulsie faţă de aceste specimene, nimeni nu-şi închipuie, bleah!

Din această vastă categorie a oamenilor 0, fac parte tare mulţi indivizi, cu preocupări diverse, care mai de care mai idioate. De pildă, acum îmi vine în minte categoria celor care pun aşa zişii duşmani la loc de cinste, şi cărora le dedică marea parte a acţiunilor lor. Eu, una, gândesc astfel : sunt un om al naibii de normal , avere nu am, într-un palat chiar nu trăiesc, rău nimănui nu am făcut, la ce naiba să am duşmani? Logic că nu am. Dar oamenii 0 , au altă mentalitate, cum am spus mai devreme, ei işi dedică toate acţiunile duşmanilor. Dar sărmanii, ei sunt atât de zero, încât nimănui nu le pasă de ce dracu mănâncă ei sau in ce işi înfing paiul. Adică în ce băutură, normal! Dar ei se cred atât de importanţi şi de buricul pământului, încât cred că toţi duşmanii le aparţin. Ce, nu aţi văzut diverse fotografii ale oamenilor 0 cu dedicaţia “pentru duşmanii mei”?! Sau nu i-aţi auzit frecvent spunând “să moară duşmanii mei” ? :))  Poate aţi auzit pe la televizor la manelişti sau pe site la cocalari, dar nu pe viu , ca mine. Offf, norocoşilor! 

Dar să-i scot din discuţie. Nu îmi rămâne altceva de făcut  decât să trăiesc cu speranţa că poate or fi pe cale de dispariţie sau poate trecerea anilor îi va maturiza cât de cât şi vor realiza că pe nimeni nu interesează ce mănâncă ei, ce fac la ora x sau pe unde umblă. Poate va veni vremea să-i pasioneze un documentar , o carte bună, o ştire interesantă (nu depre duşmani sau alte aberaţii) , sau multe alte lucruri normale, care vă pasionează şi pe voi oameni normali, nu? 

Gata termin , oricum mare lucru nu aş mai avea de zis despre ei, ci să nu mai apară în viaţa mea ca deja mi s-a făcut rău :( . Sunt insuportabili oameni buni, ce ştiţi voi ? Pentru mine, care mă interesează doar liniştea mea şi a familiei mele, o găgăuţă care îmi vorbeşte de duşmani şi care işi iroseşte existenţa doar pentru a vedea x şi y ce mănâncă şi ce face , tare aş vrea să mă lipsesc..

Vreau să cunosc oameni normali şi drăguţi, cu care să am ce vorbi la un pahar.. care să ştie să poarte o discuţie şi despre altceva în afară de ce am enumerat mai sus! Unde sunteţi, ca vreau să vă cunosc?!

Mi-e dor de prietenii noştri de acasă…… :(

2 comentarii:

Cory spunea...

si mie mi-e dor de vremurile cand ne intalneam des la o cafea, la un suc, povesteam si vorbea-n cate-n stele...si acum vorbim numai ca nu ne vedem ...off...

Diana spunea...

Şi mie mi-e dor var`meo :)